top of page
Search

Mereu pe fugă...

  • Apr 18, 2020
  • 3 min read

Când ai făcut ultima dată ceva doar pentru tine?

Nu ca un robot care toată viața a avut un program. Uită de program.

Dacă nu ai avea nimic de făcut, nici un loc unde să trebuiască să ajungi, nici un om lângă care să fii, ce ai face?

Unde ai fi și la ce te-ai gândi?

Doar la tine și ce ai tu nevoie, corect?

Se spune că e nevoie între 3 zile și o săptămână doar tu cu tine pentru a-ți da seama unde vrei să ajungi de fapt.

La finalul zilei, trebuie doar să îți dai timp tu cu tine. Să aștepți și să cauți în interior. Știi deja totul. Trebuie doar să ai răbdare cu tine ca să primești răspunsurile potrivite.

Suntem peste 7 miliarde de oameni în lumea asta.

Toți urmăm același pattern: te naști - crești - înveți - lucrezi - faci o casă - o familie - îmbătrânești - mori.

Ideea e cum faci c acești pași să nu îți determine viața. Toți ne naștem cu un anumit scop. E în regulă dacă nu știi care e scopul tău încă. Dă-ți timp! O să îl găsești sau te va găsi el în cele din urmă. Doar ai încredere că ești unde trebuie. Doar lasă timpul să îți fie cel mai bun ghid și o să îți dai seama că totul e o proiecție proprie.

Timpul, huh?

Mereu spunem că nu avem timp. Mereu suntem pe fugă. "Nu pot, trebuie să fug." - e răspunsul pe care majoritatea îl oferim oamenilor din viața noastră. Trăim în secolul vitezei. Totul se întâmplă pe repede înainte. Nimic nu pare să mai ia o gură de aer și să se oprească pentru o secundă măcar.

Dormim pe fugă, mâncăm pe fugă, lucrăm pe fugă, iubim pe fugă. Totul e mereu contratimp. Și auzi același "tic-tac" în subconștient la fiecare pas. Și trebuie sa ajungi undeva, la cineva.

Dar unde te tot grăbești așa? Unde fugi așa mereu, om drag? Cât mai poți fugi? Nu ai obosit?

Liniștește-te puțin. Oprește-te puțin.

Ai doar 24 de ore într-o zi. Atât!

Folosește-le cât mai mult pentru tine. În toată graba asta nu realizăm că cel mai mult fugim de propria persoană.

Ne îndepărtăm atât de mult de ceea ce suntem de fapt, încât uităm încotro ne îndreptam în realitate.

Și te mai miri că te pierzi pe drum? Te mai miri că te ajung din urmă lucruri care te pun la pământ? Păi nici nu le mai dai atenție în toată fuga asta. E normal să mai apară un wake-up call care să te atenționeze că, omule drag, nu ești pe drumul cel bun.

Nu te pierde de tine.

Nu te pierde de propria ta esență.

Nu te pierde de ceea ce copilul din tine și-a dorit să atingă în viața asta.

Nu îți pierde sufletul pentru ceea ce mintea nu mai poate controla.

Nu mai pierde timpul tău prețios pe ce nu îți face bine.

Omule drag, deschide ochii și privește inăuntru.

În cel mai adânc loc al tău care îți dă fiori.

În acel loc în care doar tu poți ajunge.

În acel gând care îți dă speranță în fiecare zi.

În acea parte din tine care te trezește în fiecare dimineață.

În inima aia a ta care bate cu un motiv încontinuu.

Inima aceea care nu se oprește niciodată și mereu îți reamintește că ești aici. Acum. Așa.


Cu drag,

un om ca și tine.


 
 
 

Recent Posts

See All
Humanity calling

Hi, Still me. A human just like you. I’ve been wanting to write an article about this pandemic that we’re all going through for some time...

 
 
 
Broken things have such a sad beauty

Sometimes you just need to stay back and see the big picture. See how each thing, experience or person brought so much value to your life...

 
 
 
Un moment.

Uneori nu un moment contează, ci cum te simți după ce acel moment a trecut. Viața în sine e o multitudine de momente. Bune. Rele....

 
 
 

Comments


bottom of page